where are we now?

nicaieri. am luat-o pe cai diferite.acum un an, toamna, am inceput sa ne devenim mai mult decat cunostinte.si ce imi amintesc eu e ca am devenit prietene, apoi bune prietene, am facut blogul, am inceput sa scriem din ce in ce mai rar pe blog, ne-am departat, ne-am apropiat de 1 mai din nou, iar apoi totul s-a rupt. 3 luni in care ne-am zarit anemic. acum e toamna, mi-e dor de voi, de noi, de ce am fost cu adevarat candva.

Not Far From Here

Si fiecare a ramas in locul ei, undeva aproape de celelalte, dar nu destul de aproape.

Si vara se scurge printre degetele mele ca si firicelele de nisp de care ne-am bucurat atat de mult de 1 mai. NOI,impreuna,mare.
E singura amintire tangibila pe care o mai am in cap atat de clar. Si spuneti-mi, mai tineti mine?
Si daca trece vara ce se va alege din tot nisipul din sita noastra? Il va sufla vantul? Daca Miruna o sa cada prima prin gaurile sitei pe plaja goala? O va sufla vantul si pe Adela sau va cadea si ea intentionat?
Eu nu pot controla nimic ...

The story. Our story.

S-a incheiat acum ceva timp. Nu stiu exact momentul pentru ca a venit treptat. Nu a fost ceva cu care sa ne luptam , a fost ceva pe care l-am luat ca atare , nu a m protestat si am ajuns sa ne obijnuim cu el , cautand fiecare parti diferite de care sa traga pentru a scapa cumva de aici basma curata.
Adevarul e ca suntem toate de vina si ca nu vad cum am putea ajunge unde eram odata. Sii stii de ce ? pentru ca am invatat sa mintim , pentru ca avem orgolii mari , pentru ca am imprumutat prea multe lucruri , pentru ca .... ce mai conteaza? acum nu mai e nimic.
cele 10.000 de 'pentru ca ' acum nu mai conteaza, pentru ca nu e nimeni dispus sa treaca peste "hopu" asta astfel incat sa schimbe lucrurile .
Nici macar eu , pentru ca stiu cava fi degeabea , ca oricum nu va mai conta si ca odata cu vara ne vom despartii de tot.
Si va durea enorm , pentru ca ati fost singurele persoana fata de care ma simteam eu , si aveam incredere. Dar adevarul nu e mereu cea mai buna politica pentru ca ne-am dat armele pe fata mult prea devreme , am reusit sa ne citim una pe alta si sa ne dam seama de ce suntem in stare. Si , normal , nu ne-a placut , asa ca am inceput sa aruncam in noroi , sa cautam vinovata , sa distrugem tot ce avea, acel ceva care oricum atarna de un fir de ata .

Mi-e dor de noi.

titlu n-am.

Eu sunt si am fost suparacioasa dintotdeauna si imi pare rau.Va foarte ador.
Pentru ca azi e primavara si e soare si cald si frumos afara.Si eu sunt aproape consacrata sa stau in casa,dar mama se culca.Iar maine-mate-da,din pacate,dar dupa mate va dau cafea facuta de mana mea>:D<
Noi am ramas kent lung,marlboro lights si filter plus..?

chiar?

Ceva, undeva, candva s-a rupt.
BLANK
Stiu ca avem puterea sa lipim totul la loc, sa lasam fumul sa duca saptamana asta departe.
Toate ne-am schimbat, aparent in bine, dar cand "pui schimbarile fiecareia in aceiasi oala" iese mult prea urat.
Imi pare rau pentru tot ..

Stiu ca nu o sa intelegeti mai nimic din asta pentru ca imi e greu sa o zic direct si atunci ocolesc cat de mult pot.
Important e ca stiu cum pot sa fac sa fie din nou bine.
va iubesc,
anne.

Losing Myself

S-au intamplat atatea . Nici nu stiu de unde sa incep. Poate de la faptul ca am reusit sa pierdem 2 saptamani in casa degeaba , sau de la faptul ca ziua lui Anne a fost geniala , dar normal eu nu am putut fi acolo pentru ca , am decis intr-un moment de furie ca viata mea e un haos si ca am nevoie de o iesire . Sau de la faptul ca Adela a reusit sa-si schimbe ultimii parteneri intre ei mai repede decat isi fumeaza tigarile sau ca Raras a plecat din viata mea fara sa spuna nimic , doar sa imi ureze bafta pe un post-it infect pe care l-a lipit pe frigider. Sau ca Anne e indragostita ? Sau ca Adela s-a impacat cu Mihai , sau ca eu sunt atat de fraiera incat dupa ce am obtinut nr de telefon al lui Ovidiu si am vorbit de cateva ori , m-am rezumat la a privii foaia insistent rugandu-ma sa se intample ceva , sau ca am acceptat intal;niri dubioase cu tipi plictisitori doar pentru a mi-l scoate din cap si pentru a face timpul sa treaca?

Fiecare cu dorintele lui.

Stateau din nou intinse pe covorul mare si pufos din ceea ce numeau ele sufragerie si contemplau linistea de la miezul noptii.Fumau tigara dupa tigara,facand ceea ce obisnuiau sa faca in weekenduri sau in vacante: pierdeau ore de somn.
Ninge.Din nou.
Tocmai cand sperantele ca iarna nu se intoarce revenisera,zapada le-a naruit din nou visele de a vedea primavara mai devreme anul asta.
Miruna se intoarse pe burta,ceea ce le determina si pe Adela si Anne sa o imite.Miruna nu se simtea in largul ei cand le ascundea ceva celorlalte doua.Isi aprinse o tigara si spuse,pe cat de repede a putut,ca isi doreste un catel.
Anne,ironica,zise ca-si doreste un buchet gigantic de ghiocei.
Adela se ridica si puse ibricul pe foc.Fiecare are dorinte,si,in acelasi timp,zile de nastere.