Wednesday, December 24, 2008

Your wishes might come true.

Am intrat pe usa cu un zambet destul de greoi, nu-mi venea sa cred ce se intamplase. Am profitat de lipsa lor si mi-am facut o cafea , m-am dus pe balcon sa fumez si sa ma gandesc , la el , la mine , la tot ce credeam ca va fii si la tot ce va fii.
Cand au ajuns acasa , seara au sarit pe mine punanudu-mi mii de intrebari stupide. Le-am povestit ca dupa rigamintiile insistente ale Adelei m-am dus la cafenea sa ma intalnesc cu Rares. El statea acolo fumand si uitandu-se ingrijorat in cafea , incercand sa-si ascunda rusinea din ochi.M-am asezat pe scaun si l-am salutat fara sa ma uit in ochii lui , nici macar nu am incercat sa-i caut privirea , priveam fix la ziarul de pe masa . Conversatia a inceput cat de stangaci posibil , cu balbe si glume proaste .Cu fiecare tigara pe care o fumam totul se relaxa si mergea mai usor. In cele din urma am izbucnind intr-o criza de gelozie. Imi povestea despre nasoasa lui iar eu pe un ton isteric si iritat i-am zis ca de ce mi-ar pasa mie de nasul ei ala mare .Atunci s-a intors spre mine si m-a intrebat daca sunt ok .
M-am simtit prinsa asa ca m-am incumetat si i-am spus tot adevarul. Am incercat sa imi ascund privirea astfel incat sa nu imi vada roseata din obraji si jena din ochi. Dupa ce am terminat m-a luat de mana si m-a pupat. Dupa aia am plecat in parc unde am vorbit toata nopatea.
Am incercat sa nu par prea entuzismata dar zambetul meu tamp ma trada. Anne si Adela au inceput sa sara pe mine , sa ma gadile si sa inceapa cu vesniciile "ti-am zis eu ".Le-am tarat dupa mine pe balcon , acum venind randu meu sa pun intrebari despre intalniriile lor.

Tuesday, December 23, 2008

You got a text message.

O asteptam cu insufletire,insa ea refuza sa deschida entuziasmata usa de la intrare.Telefonul meu suna,iar Anne il lua de pe masa.Nu recunoscu numarul,imi arunca telefonul,iar eu am raspuns.Nu aveam chef de nimic,doar sa le ascult povestile.
O si mai mare surpriza,pe langa Rares si Vlad,a fost Dan.M-a sunat.Eram total uimita la auzul vocii lui.Unde disparuse "regula de 2 zile"?
M-a chemat afara.L-am refuzat politicos,asa cum fac eu de obicei.Imediat ce am inchis,Anne m-a luat la intrebari.I-am spus ca am nevoie de putin aer.Mi-am aprins o tigara si l-am sunat pe Dan.Nu mi-a raspuns.
I-am dat mesaj,spunandu-i sa ne vedem luni,dupa ore.Nu mi-a raspuns,pentru a doua oara.M-am intors acasa,unde Anne comandase pizza.Multa,chiar!
Pacat de Miruna,pentru ca nu i-a mai ramas decat o bucata de pizza rece,a doua zi dimineata.A ajuns cand eu ieseam pe usa.Anne plecase deja.Ii lipise un bilet pe frigider..
"Povesti diseara.Te iubim,Miruna!"
Am pupat-o si am intrebat-o pe scurt ce s-a intamplat.Mi-a zambit cu subinteles si mi-am dat seama ca totul a iesit cum isi dorea ea.Am plecat fericita.

Seara,dupa ce ne-am intors toate acasa..

New boys.old boys

Tremuram ca proasta in fata cafenelei. Da, l-am asteptat 2 minute care au trecut muult prea greu, dar intr-un final a iesit din cafenea cu o mocha in mana pe care mi-a intins-o zambind. I-am zambit inapoi si l-am imbratisat, doamne mirosea atat de bine. Ne-am indepartat incet de cafenea si ori eram acaparata de Vlad ori chiar am vazut-o pe Miruna intrand in cafenea.
Timpul a trecut repede si dupa 2 ore pluteam incet pe scari spre apartament.am intrat si am gasit-o pe Adela cu o batista plangand ca o baba la telenovele.Ce se intampla? un film lacrimogen.m-a pufnit rasul si am intrat in dormitor cautand-o pe Miruna.nu era acasa.ciudat.m-am intors in sufragerie am luat telecomanda am stins televizorul si asteptam ca Adela sa se uite la mine.O facu in cele din urma. Rase infundat, nici ei nu ii venea sa creada ca plangea.Zambi si ma intreba de vlad.i-am zis ca pastrez detaliile pentru cand se va intoarce miruna. Stai. Miruna.
"Unde e Miruna?"
"E cu Rares. A sunat-o. Nici nu m-am gandit sa o ascult cand a inceput sa se planga ca nu iese cu el. Suntem toate constiente ca sentimentele ei sunt inca puternice.Sper ca au reusit sa clarifice lucrurile"
Am tacut. Stiam ca odata cu venirea Mirunei acasa somnul se va muta altundeva.Avea sa fie o noapte alba cum numai fetele stiu sa faca.cele 3 p-uri nu voi lipsi: Pizza, Pijamale, Povesti.

We all have our problems

Nu-mi vine sa cred. Dupa multe , multe lametari a avut curajul sa-i ceara nr de telefon.sunt asa mandra de ea. Desii acum are o fata speriata si emotionata dorindu-si in accelasi timp ca vlad sa nu raspunda dar cu toate astea sa vorbeasca cu el.
In cele din urma , Vlad a raspuns si dupa 5 minute de conversatie ametita au stabilit sa se vada intr-o ora in fata cafenelei. Dupa ce a inchis telefonul , Anne a inceput sa tipe atat de tare incat am fost nevoite sa ne acoperim urcehiile , apoi a inceput sa cante si sa danseze intreptandu-se spre dulap. Si-a scos cam jumatate din haine incercand sa gaseasca ceva. Normal ca in cele din urma a ajuns sa faca o combinatie intre hainele tuturor.
A iesit pe usa cu un zambet larg , cantand ceva ce suna a the strokes .
Eu si Adela ne-am dus ametite pe balcon sa fumam. Am incercat din rasputeri sa ne aducem aminte ceva din seara trecuta dar tot ce am reusit sa ne amintim au fost mici fragmente de zgomote ,alcool si excursiile la baie, Am inceput iar sa radem .
Dupa catva minute bune de ras , telefonul a sunat iar Adela care se mai calmase s-a repezit spre telefon , tinand tigara in gura foarte smechereste.
“Da”
“Hey.Rares la telefon. Miruna e? vroiam sa vorbesc cu ea despre asrea”
“Hey Rares”Adela se intoarce spre mine iar eu ma uit speriata facandu-i semn sa ii spuna ca nu sunt acasa. “ Miruna e plecata dupa tigari , aaaahm ii zic sa te sune cand ajunge ,Ok?
“Aaaaahmm… spunei ca o astept la cafenea. Stie ea unde.”
“Ok”
“Ms mult. Pa”
“Pa.”
Se intoarce spre mine cu privirea aia “ce o sa faci” si imi pune zeci de intrebari uitand total de tigara ei si de durerea de cap care o tortura .
I-am spus ca nu ma duc iar in momentul urmator a inceput un discurs despre cat de toanta si ametia sunt pentru ca nu ii zic ce simt..
O iubeam , dar nu puteam sa mai aud discursu asta inca odata asa ca i-am pus mana la gura si m-am uitat speriata la ea timp de 2 minute apoi am fugit pe balcon si mi-am aprins o alta tigara.

Love it all..

Tipau si sareau ca doua apucate prin casa,iar eu abea daca-mi simteam capul.M-am ridicat in fund in mijlocul patului nostru imens si le-am zarit pe Miruna si Anne dansand si invartindu-se.M-am ridicat,mi-am ciufulit un pic parul si abea m-am ferit de cele doua care alergau spre mine,desi tot in pat am ajuns din cauza lor.Stateam toate pe spate,iar ele radeau.Apoi Anne mi-a fluturat ceva prin fata ochilor.Adormita,si putin ametita cum eram,abea am reusit sa descifrez ce scrie pe bucatica de foaie.Oau,e bonul ei de la cafenea.Ce-i cu asta?
"Intoarce-l"a zis Anne,mandra de ea.
Oau!Doamne,doamne,doamneeeee! Vlad,il cheama Vlad.Are numarul lui.Vaaai,vai,vai.Acum inteleg perfect de ce dansau ca dementele pe holul de la intrare,deoarece in momentul urmator m-am urcat peste Anne si am inceput s-o pup si s-o imbratisez de fericire.Am obligat-o sa ne povesteasca totul,cu absolut fiecare detaliu,insa cand a ajuns la partea cu fugitul in toaleta,a trebuit sa intrerupa firul povestii,pentru ca eu si Miruna radeam mult prea tare.
Am coborat,sperand sa gasesc Compact-ul,pentru ca imi doream cu disperare sa-mi citesc horoscopul.Dar,surpriza.Gasesc cutia goala si realizez ca,dupa o seara de betie,da,corect,azi e duminca.Am luat-o inapoi spre casa,dezamagita.

Cateva ore dupa..

Anne se plimba de colo-colo,cu telefonul in mana.Se agita si se tot uita intrebator la noi,care stam linistite si amuzate pe canapea,uitandu-ne la ea.Enervata,m-am dus si i-am luat telefonul din mana si am furat de la Miruna bonul si i-am format numarul.Apas butonul verde amuzata,si ma uit la Anne cum se uita furioasa la mine.Astept sa sune o data,apoi i-l inapoiez,cu o voce multumita.
"Poftim!Acum nu mai poti da inapoi.Stii ca te iubesc"..

Good Morning Sunshine

Lumina strapungea cu ura perdeaua si ma obliga sa deschid ochii. I-as fi deschis daca mi-as fi amintit cum se face asta. Doamne, nu imi mai simt capul! Eram ametita si abia trezita incercam sa imi dau seama cine sta pe mine. Daca as putea sa vad mai clar. Sforaia. Clar-Adela. Cu un cot in stanga si un cot in dreapta am reusit sa ma dau jos din pat si deoarece ma simteam prost ca tocmai le lovisem pe cele doua petrecarete le-am invelit cu o patura si le-am zambit. Dupa inca o bere si niste glume deplasate, Adelei i se instalase din nou zambetul cald pe fata, desi acum era mai stramb si avea o privire pierduta, nu o condamn nici eu nu stiam sigur cat bause in seara aia.
Fetele dormeau duse asa ca mi-am luat haina si am iesit afara. Desi era frig soarele stralucea cu putere, iar capul meu era din ce in ce mai greu. O durere surda imi impungea stomacul si nu stiam cum sa ajung mai repede la cafeneaua de la colt. Am intrat repede si am luat vesnica Mocha si m-am asezat la masa din colt. Ca deobicei, eram mult prea ocupata sa il privesc pe Vlad cum prepara frisca, cum spala canile sau pur si simplu cum sta langa tejghea. Uitasem complet ca sunt aici pentru a bea cafea. Nu imi venea sa cred ca desi veneam aici mereu inca nu imi facusem curaj sa intru in vorba cu el, noroc cu placuta pe care o purta mandru in piept: VLAD. Mi-am aprins o tigara si plina de incredere mi-am luat cafeaua si m-am asezat langa tejghea. El mi-a zambit si m-a intrebat daca imi mai poate oferi ceva. In momentul ala se pare ca toata berea de aseara imi revenise in sange si in loc sa zic : "A,nimic, mersi!" tot ce a iesit din gura mea a fost "Da, vreau numarul tau de telefon!".
Doamne Anne, Doamne altceva nu ai gasit?

Vlad incepu sa rada, eu ma inrosisem. Simteam cum berea se revolta in stomacul meu si in 4 secunde stateam aplecata peste un vas de toaleta cu camera invartindu-se in jurul meu. Am tras apa si ma simteam de parca toata increderea mea de acum 1 minut s-a scurs pe teava. Am incercat sa respir si sa ma gandesc cum ies din cafenea fara sa dau de Vlad. Sunt asa penibila. O sa ies mare lucru. Dupa inca 4 minute de stat in baie, mi-am facut curaj si am iesit.
Supriza.
Vlad nu mai era. Mda se pare ca ne-a scutit pe amandoi de o grija, nu mai calc aici in viata mea. Am dat sa ies dar domnul de la casa ma striga: "Domnisoara, bonul tau!". M-am intors, i-am zambit fortat, am indesat bonul in buzunar si am iesit. Am intrat in apartament si am trantit usa cat am putut de tare sa fiu sigura ca le trezesc pe ametite. Trebuiau sa vada asta. I-am intins bonul Mirunei mandra. Ea se uita nedumerita la mine si citi: cafe mocha- 8 lei, 0723589330 Suna-ma diseara.

The party crasher

Bine-nteles , am ajuns pe jos. Tot ce tin minte e : one tequila , two tequila , three tquila , for tequila ....floor.
Dupa jumate de ora cu capu "in toaleta" incercand sa-mi revin ,dupa multa morala de la Anne si mult mai mult misto de la Adela , am reusit sa ma tin pe picioare.
Stiam ca nu e prea frumos , dar simteam nevoia .
Dupa cateva ore de dans, filtrat aiurea , cantat , ras si baut , am realizat fieare ca trebia sa uitam cumva cele intamplate pana acum , nu ne putem recicla trecutu la nesfarsit doar ca sa ne simtim mai bine. nu. asa ca ne-am imbatat. si eu am ajuns de unde am plecat.
Simteam cum toata fericirea imi vine innapoi incercand sa ma sufoce , dar nu am mai putut rezista unei alte "vizite la baie" , plus ca acum si Anne si Adela erau bete asa ca probabil nu am fii ajuns pana acolo.

Dupa 3 ore...

Am iesit afara emetite de alcool , fum si zgomot . In timp ce ne indreptam razand spre o banca am intrat intr-un tip care imi amintea de cineva. de Rares. stiam ca nu e el pentru ca probabil se intalnea cu "prietena" lui cea super-nasoasa. Grrrr.cat o puteam detesta. M-am intors si i-am zambit mi-am cerut scuze incercand sa imi arat supararea pe fata . Normal ca nu am reusit si am izbucnit intr-un ras obositor ajungand in final pe bordura .
"Miruna , esti OK?"
Wow. tipu asta ma stie ?
"Miruna, sunt eu Rares. Esti OK? Miruna!?"
Am inceput iar sa rad in timp ce Anne si Adela se uitau la mine chicotind intre ele , tragand din tigara.
"Rares!? Ce cauti aici? Singur? wow , te-a lasat nasoasa singur ?"
"Ioana e inauntru , eu am iesit sa fumez "
"De ce nu ma mir..."
"Miruna esti bine ?"
"Sper" mi-am dat ochii peste cap si am incercat sa ma ridic , Rares a vrut sa ma ajut dar eram prea furioasa si prea beata ca sa-mi mai pese de faptu ca el se purta dragut cu mine iar eu eram o scorpie asa ca m-am smucit ajungand in bratele Adelei.
"Sunt bine. Pa Rares . Salut-o pe nasoasa din partea mea"
Ma sprijin stangaci de Anne pana ajungem la prima banca. Banca era inca uda si mirosea a vopsea ,dar nu-mi pasa eram inca furioasa pe Rares.
"Miruna, calmeaza-te .Nu te mai gandii la el. E un idiot. Treci peste." imi spuse Adela uitandu-se adanc in ochii mei iar Anne dand din cap aprobator. M-au luat in brate iar eu simtindu-ma coplesita mi-am ridicat privirea , am vrut mai sa-l vad odata si sa realizez si eu intr-un final ca nu merita. Si asa a fost. Era acolo , pe bordura sarutandu-se cu individa aia. Ma simteam de parca cineva mi-ar fi dat cu tigaia in cap, ma simteam umilita desi decat Anne si Adela imi stiau secretu'. Nu mai puteam rezista , simteam cum ma sufoc , simteam ca totul se duce de rapa , asa ca m-am aruncat in bratele lor si am inceput sa plang.

Party,party!

Doamne,ma baga in sperieti fetele astea uneori.Totul e ok,si dintr-odata li se ineaca barcile.Sunt groaznice.Dar Adela e aici ca sa le inveseleasca.Dupa 3 telefoane si multe sms-uri de pe telefonul Denisei,am aranjat ca seara asta sa fie grozava.Sa le scoata din starile nasoale pe care le au acum.O iau pe Anne de la masa, ma imbrac si iesim amandoua dupa Miruna,sperand ca e undeva pe langa bloc.


5 ore dupa..

Doamne,unde m-a mancat pe mine sa le scot in oras?Sunt groaznice,am mai zis asta?!Au o gramada de haine,dar nu stiu cu ce sa se imbrace.Groaznic,groaznic,groaznic.
Plecam intr-un final.E frig,dar e placut in acelasi timp afara.Imi aprind o tigara si le iau de brat.Le-am zis oare cat le iubesc?
Intram in club; party-ul era in toi.Sper sa fie o noapte pe cinste..

Monday, December 22, 2008

Am aruncat o privire speriata spre Miruna care iesi calma din apartament fara sa zica nimic. Toate aveau o perioada proasta. Era ciudat cum desi se simteau la fel si erau foarte bune prietene nu vorbeau niciodata prea mult despre asta, preferau sa astepte sa se rezolve de la sine. Erau atat de diferite si totusi semanau atat de mult desi nu isi dadeau seama inca. Am inchis ochii. Conexiunea se intrerupse. Refuzam promt gandul de a deschide ochii si a continua sa ma uite la televizor. Trebuia sa fac ceva. Dar ce? Ma simteam neputincioasa. Am deschis ochii, m-am ridicat, am intrat in bucatarie si mi-am facut o cafea. M-am lasat ametita de mirosul iconfundabil de cafea proaspata. Am inchis cu incredere ochii din nou in timp ce imi doream cu ardoare ca atunci cand ii voi deschide totul sa fie altfel sau macar sa se fi schimbat lucurul care ma durea cel mai tare. Am strans din ochii si apoi incet, am indraznit sa ii deschid. Singurul lucru diferit era ca nu mai stateam singura la masa, Adela ma privea ingrijorata.Mi-am sters stangaci o lacrima si i-am zambit mecanic. Adela isi puse mainile in jurul mei si ofta.

Era clar ca fetele aveau nevoie de o pauza si cum era vacanta de iarna si nu aveau nevoie de niciun motiv era timpul de ceva nou.


Nobody said it was
easy
It's such a shame for us to part
Nobody said it was easy
No one
ever said it would be this hard
Take me back to the start



Frustration.

Da. E sambata dimineata iar eu stau plictisita pe covor. Adela cauta ceva prin bucatarie iar Anne si Denisa sunt in stanga mea , se uita la televizor. Mi-e asa de somn , dar nu vreau sa dorm , asa ca imi iau haina , pachetul de tigari si plec.Restul se uita curioase la mine , desi vor sa para dezinteresate , incercand sa-mi arate ca s-au obijnuit cu caracterul meu ciudat.
Ies din bloc si imi aprind o tigara , pentru prima data nu mai are gust , pentru prima data e seaca si imi ranjeste nepolicos , as putea sa o arunc si sa-i arat ca imi pasa de ea , dar nu eu cntinui sa fumez nepasatoare , acceasi tigara lenesa cu gust de flori ofilite , ce mi-a fost prieten inca de la 15 ani.
M-am dus in parc , stiam ca e singurul loc care in momentul asta ma putea linistii si in care puteam face ceva poze. M-am plimbat cel putin o ora incercand sa cuprind parcul cu privirea ,am facut cateva poze la fel de fade ca si tigara ce ardea anosta in mana mea. Dupa cateva incercari am renunat. Sunt infecte , pline de nimic , fade , slute , sunt ingrozitoare , dar ranjesc speriate de parca le-ar fi frica de mine.
Ma asez pe o banca , imi deschid Ipodul , imi aprind o alta tigara si stau. Pur si simplu stau acolo ,uitandu-ma in gol , gandindu-ma ca sunt o mare fraiera pentru ca inca imi mai pasa . Inca mai am fluturi in stomac si ma lupt in fiecare clipa cu ei si cu nelnistea asta.
Stiu ca ele inteleg si ca au fost langa mine de la inceput , m-au incurajat si m-au facut sa rad de fiecare data cand ma innecam in lacrimi , dar mi-ar placea ca lucrurile sa se rezolve , mi-ar placea sa pot sa ignor , sa derulez totu' pana la momentul in care toate stariile astea ar disparea.
Vroiam sa ma intorc dar ceva , ceva ma retinea pe banca aia din parc , ceva imi spunea ca ar trebui sa mai astept putin.

Saturday, December 20, 2008

Wake up call..

"Astept in fata usii de jumatate de ora,puteti sa va miscati sa-mi deschideti?" atat am reusit sa aud din conversatia telefonica.Anne lasa receptorul sa cada si fugi la usa.O deschise,dar nu era nimeni pe hol.Ii fura bocancii Mirunei si cobori scarile in fuga,cate 3 trepte o data,cu Paulo pe urmele ei.
Din fata interfonului ii zambea o fata inghetata,pe jumatate adormita si cu parul ravasit.
Paulo sari pe ea,dand din coada si latrand,reusind astfel sa trezeasca tot blocul.Anne o imbratisa si apoi ii lua ghiozdanul din spate.Urcara incet cele 4 etaje si ajunsesera in fata apartamentului.

Cand au intrat,am descoperit cu stupoare ca Denisa se intorsese.Si eu,si Miruna aproape ca am daramat-o cu entuziasmul nostru,insa ea zambea.Stiam ca nu va lasa niste cuvinte aruncate in van sa strice prietenia noastra.
Si,pentru a ne face si mai fericite decat ne-ar fi facut intoarcerea ei,ne cumparase 4 bucati adorabile de pandispan!
Acum,ca era dimineata,trebuia sa incepem o zi noua..Dar ah,ce bine!Mi-am dat seama ca e sambata..


love,anca.

i wish it could be that simple

Eu am stiut mereu ca baietii sunt complicati. Am incercat sa fiu tare dar Miruna parea devastata. Am imbratisat-o. Adela probabil i-ar da un Redds, pentru ca si ea stie ce am in calendar pe ** ianuarie.
Eram sprijinita de calorifer.Dupa privirea pe care mi-a aruncat-o Adela, banuiesc ca nu imi ascundeam prea bine ingrijorarea. Miruna se afunda din ce in ce mai tare in prajitura cu dovleac si dupa cum se incrunta, Adela parea ca incearca sa o opreasca folosind telepatia. Niciuna dintre noi nu indraznea sa se apropie de ea.

2 ore mai tarziu (in baie)

Miruna statea intinsa pe jos cu capul in poala Adelei care se sprijinea de wc. Eu imi gasisem loc in cada. Fara sa ma gandesc am strapuns linistea: 'Iti mai e rau?'. Miruna izbuti sa dea usor din cap.
Ne-am afundat din nou in tacere, iar cand aceasta devenii prea densa un sunet vioi reinviora aerul. Pentru prima data de cand ne-am mutat in apartamentul asta suna telefonul. Am schimbat repede niste priviri surprinse si dupa cateva secunde ne-am dat seama ca ... trebuia sa raspundem.
Plina de curaj am pasit in holul lung si am ridicat receptorul : 'Alo?'
Puteam zari privirile intrebatoare ale celor doua. Un zambet larg imi inunda fata, era chiar ...

xoxo, alina

Sticky teenage


Ma uitam la ele si incercam sa imi dau seama cand am ajuns aici.Acum cateva zile toate conversatiile noastre aveau loc pe holurile ticsite ale liceului.Tigarile le fumam pe banca noastra din parculet iar ceaiurile si cafelele le luam in diferite pub-uri pe care le umpleam pana la refuz de amintiri.
Nu imi venea sa cred , dar ca deobicei nu puteam scoate nici-o vorba.Era atat de bine incat ma temeam sa nu stric totul . Mi-am stins tigara dupa doua fumuri, lucru pe care nu-l fac deobicei.
Adela s-a oprit din fredonat si s-a uitat la mine , mi-a luat tigara din mana si a reaprins-o.
"Nu te mai gandi la asta. Nu are rost"
I-am zambit mecanic desi stiam ca are dreptate , dar in momentul ala nu puteam sa imi iau gandul de la el. Faptul ca devenise o obsesie ma speria , eram ingrozita de faptul ca aveam sa le innebunesc si ca o sa se supere.
Anne s-a ridicat de pe scaun si mi-a dat una din imbratisarile ei dulci, pline de zambet si fericire.
Le iubesc. Pentru ca oricat de diferite am fi , intodeauna ajungem intr-un punct comun , pentru ca tigarile fumate impreuna sunt cele mai bune , pentru ca momentele astea sunt speciale. Pentru ca visele din liceu s-au inplinit si pentru ca mereu au stiut sa ma asculte.
Pentru un moment m-am simtit sufocata , obosita , extenuatam , dar am zambit. Am zambit si mi-am continuat tigara.
Am ramas toate trei pe balconu ala vechi , pana cand am simtit frigul diminetii. Atunci , obosite de vorba si ras ne-am intors in camera de zi unde ne-am intins pe covor. Si am visat. Am visat ca suntem iar la liceu.

[Kiki]

Got a secret..

Bineinteles ca Anne savurase tigara pentru ca i-o furase Adelei pe ultima din blugii pe care-i uitase pe masina de spalat inainte sa intre la dus.Se simtea mult prea ametita sa se mai certe cu Anne ca s-o trimita dupa tigari,asa ca o suna pe Miruna,care,desi nu foarte incantata,accepta sa mearga pana la magazin pentru un pachet de Filter Plus.
Adele o asculta pe Anne cum ii povestea Andrei de Denisa.Se infasura in prosop,iesi din baie si se intinse pe covorul moale si cald,langa Anne.Ii era somn,dar ii adora vocea blanda cu care vorbea.
Pe jumatate adormita,abea auzi cand Miruna ajunse acasa.Paulo,entuziasmat,sari peste burta Adelei si incepu sa o muste in joaca de maini.
Paulo era mai bun decat un dus rece dupa betie.Se trezi,o saluta pe Miruna si se duse sa ia o tigara din cele 2 pachete pline,ce stateau acum pe masa din bucatarie.Lua 3 in loc de una,pentru ca simtea nevoia sa le povesteasca fetelor de tipul din club.Isi aminti ca-i scrisese in palma numarul ei de telefon si se intreba daca avea s-o sune..
Isi aprinse tigara si deschise balconul.O adiere usoara de noapte de iarna o lovi in fata si o facu sa se cutremure..Anne o vazu cu tigarile in mana si o chema pe Miruna.Cele 3 fumau incet cate-o tigara,insa,aproape ca de obicei,tigara Adelei se fuma singura..


love,anca.

shadows


Anne statea pe balcon.Intuneric.Pustiu.Seara asta ii amintea de una la fel de rece la fel de tacuta, de acum 5 ani. Prima seara in care fumase pe balconul alor ei. Isi amintea cum tigara aia avusese un gust asa special pentru ea si cum isi promise ca avea sa faca asta mai des. Adela era din nou la dus.A ajuns azi dimineata la 2 acasa si iar a adormit pe masa din bucatarie. Adela sa distreaza mult prea bine, daca se gandea mai bine asa a fost din totdeauna.
Miruna era afara cu Paulo. Anne isi amintea perfect ziua de toamna in care statea cu Miruna si Adela pe banca in parc. Era ceva atat de special si totusi atat de normal. Rutina. Iar nu mergeau la ore. Adorau sa isi imagineze cum cand vor creste vor locuii impreuna si cum vor avea un caine pe care il vor numi Paulo si cum prietenia lor v-a infrunta obsacolele liceului si cum vor ramane nedespartite. Anne isi arunca tigara si zambii lunii. Cine le-ar fi luat in serios atunci? Denisa plecase aseara. Tot ce a lasat in urma erau niste piese de sah aruncate sub pat. Ameninta de mult ca o sa plece, dar nimeni nu crezuse ca asa se va sfarsii. Certuri puerile. Anne inchise balconul si lua telefonul in mana.
0728342534 - o suna pe Andra.





xoxo, alina

We start with the begining



***
Stateau toate trei pe acceasi banca scorojita pe care se asezasera de zeci de mii de ori inainte ,dar niciodata nu o gasisera mai speciala ca acum , se uitau fix la cate un punct incercand sa nu adorama . Adela statea in mijloc cu capul rezemat de banca , tragand anost din tigara . Era imbracata cu geaca verde , blugii cei noi si tenesi ei gri , speciali. Avea parul desprins , ca in marea majoritate a timpului iar ghiozdanul ii era asezat tacticos in brate. Se concentra cu greu pe putinii nori existenti , incerca sa-si aduca aminte fragmente din ziua trecuta , din saptamana trecuta din luna trecuta , incerca sa gaseasca ceva , orice care sa o tina ocupata . Anne statea in dreapta ei , cumva alunecand de pe banca intr-un mod subtil.Purta paltonul gri cu dungi , blugii negrii si adidasii , avea bretonul prins intr-o parte iar geanta statea aruncata undeva pe jos. Tinea in mana o tigara , de care uitase cu siguranta . Privea frunzele , rand pe rand , cum cad si cum se ciocnesc de asfalt , ii parea cumva rau ca frunzele alea cad dar nu avea puterea de a scoate niciun cuvant. Miruna statea in stanga sprijinita de Adela tinandu-si capul pe umarul ei ,era singura care parea preocupata de tigara ei din care tragea in mod regulat . Purta paltonul rosu si avea esarfa aia primita de la Rares -in mod miraculs inca mai mirosea a parfum- , era una din zilele alea in care isi lasa paru cret , iar geanta statea protita de picioarele ei . Privea pierduta la statuia din mijlocu parcului , incercand sa-si dea seama ce reprezinta.
Nimeni nu putea sparge tacearea , niciuna nu avea puterea de a spune ceva ,de a strica momentul ala perfect in care in ciuda aparentelor , se simteau mai fericite si mai aporoape ca niciodata.
Isi doreau sa traga de acel minut la nesfarsit , isi doreau sa ramana acolo pe banca aia cladindu-si fiecare o lume , o lume care se intersecta cu celelalte doua si tot asa.
In mod paradoxal nu se simtisera niciodata mai apropiate , desi fiecare visa la altceva , desi fiecare se concentra pe altceva , desi fiecare isi dorea altceva , nu se simtisera mai deschise una fata de cealalta niciodata.
De parca toate defectele , barierele , neintelegerile , probeleme, de parca tot tercutul lor se evaporase.
Prezentul era singurul care le mai ramasese , era singurul lor aliat , dar nu pareau a se plange.Din contra pareau chiar fericite.


[Kiki]